Talcuirea Sfantului Teofilact – Predica de pe Munte – Iubirea de vrajmasi

142094_predica-de-pe-munte
6, 27-36: Iar vouă, celor ce ascultati, vă spun: lubiti pe vrăjmaşii voştri, faceti bine celor ce vă urăsc pe voi; (28) binecuvăntati pe cei ce vă blestemă, rugati-vă pentru cei ce vă fac necazuri. (29) Celui ce te loveşte peste obraz:Intoarce-i şi pe celălalt; pe cel ce-ti ia haina nu-l impiedica să-ţi ia şi cămaşa; (30) Oricui iti cere, dă-i şi de la cel care ia lucrurile tale, nu cere înapoi. (31) Şi precum voiti să vă facă vouă oamenii, faceti-le şi voi asemenea; (32) şi dacă iubiti pe cei ce vă iubesc, ce răsplată puteti avea? Căci şi păcătoşii iubesc pe cei ce ii iubesc pe ei. (33) Şi dacă faceti bine celor ce vă fac vouă bine, ce multumire puteţi avea? Că şi păcătoşii acelaşi lucru fac. (34) Şi dacă dati imprumut celor de la care nădăjduiti să luati inapoi, ce mulţumire puteti avea? Că şi păcătoşii dau cu imprumut păcătoşilor, ca să primească inapoi intocmai. (35) Ci iubiti pe vrăjmaşi voştri şi faceti bine şi daţi cu împrumut, fără să nădăjduiti nimic în schimb, şi răsplata voastră va fi multă şi veti fi fiii Celui Preainalt, că El este bun cu cei nemultumitori şi răi. (36) Fiti milostivi, precum şi Tatăl vostru este milostiv.

Apostolii aveau să fie trimişi la propovăduire, şi dintru această pricină ii aşteptau pe ei multi prigonitori şi vrăjmaşi. Aşadar, dacă din pricina prigonirii se vor măhni Apostolii şi, voind a răsplăti celor ce i-au măhnit, ar fi tăcut Şi nu ar fi invătat [propovăduit], soarele Evangheliei s-ar fi stins. Din această pricină, Domnul luându-o mai inainte, ii sfătuieşte pe Apostoli a nu fi pomiti spre a răsplăti vrăjmaşilor, ci toate cele ce se vor intâmpla, cu bărbătie să le sufere, chiar dacă unii i-ar fi ocărăt, iar altii nelegiuite vicleşuguri ar fi meşteşugit impotriva lor. Asemenea şi El făcea pe Cruce, zicând: „Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu ce fac. Apoi, ca să nu poată zice Apostolii că o poruncă precum este aceasta e cu neputintă, adică a-i iubi pe vrăjmaşi, zice Domnul: „Ceea ce voieşti tu să implinească altii pentru tine, aceasta arată-o Si tu altora; şi intru acest fel te fă pildă altora, făcând celorlalti aşa cum voieşti să-ti facă altii tie.

 

Adică, dacă aspri şi nemilostivi şi iuti voieşti să-ti fie tie vrăjmaşii, fii şi tu aşa; iar dacă le voieşti pe cele dimpotrivă, adică să-ti fie vrăjmaşii buni milostivi şi nepomenitori de rău, nu socoti că este cu neputintă a fi şi tu intru acest chip”. Vezi, lege firească scrisă în inimile noastre? Intru acest fel a zis şi Domnul: zilele acelea dănd legile Mele in cugetul lor, şi pe inimile lor le voi scrie pe ele. Apoi şi altă trebuinţă pune asupra noastră spre implinirea acestei porunci: „Dacă ii iubiti pe aceia care vă iubesc pe voi sunteti asemenea păcătoşilor şi neamurilor, însă de îi iubiţi pe cei ce vă vrăjmăşesc şi vă viclenesc, sunteti asemenea cu Dumnezeu, Căci numai El este bun către cei nemultumitori şi răi. Aşadar, pe care o voiţi: a fi asemenea păcătoşilor sau asemenea lui Dumnezeu? Vezi invătătură dumnezeiască? Intâi te-a plecat pe tine spre această poruncă dintru legea cea firească — „precum voiti să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi asemenea” iar apoi te pleacă şi dintru sfârşit şi de la răsplătire, căci ne făgăduieşte nouă această plată: a fi asemenea lui Dumnezeu”.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste taguri și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>